Un filtru de apa pe baza de carbon, este de fapt un filtru obisnuit, numai ca foloseste carbonul pentru a capta impuritatile. Exemple comune de astfel de filtre sunt sitemele granulare carbon-activate (GAC), filtrele de acvariu cu carbune, si chiar filtrele montate in casele oamenilor, numite filtre “de baut”.
Acest tip de filtre foloseste in general fie granule fine de carbon (GAC), fie bucati mai mari de carbon, ambele eliminand impuritatile printr-un proces numit adsorbtie.
Intr-un filtru GAC, apa se strecoare printre granulele fine de carbon activat. Consistenta acestui filtru poate fi asemanata cu cea a nisipului, adesea descrisa ca “nisip negru”. Impuritatile sunt adsorbite de catre granulele de carbon, rezultand in urma procesului o apa mult mai curata.
Hiba filtrelor GAC este canalizarea. Uneori apa are tendinta sa circule pe un traseu “preferat”, astfel intampinand mai putina rezistanta, se poate ajunge la un defect de filtrare. Este cazul filtrelor defectuase, sau a celor suprasolicitate.
In filtrele cu bucati mari de carbon, acelasi principiu este aplicat. Diferenta consta in faptul ca aceste filtre contin o bucata mare de carbon prin care apa este purificata, prin adsorbite. Aceste filtre au o capacitate de filtrare mult mai buna, insa debitul de curgere si presiunea sunt mult inferioare.
Un filtru de carbon elimina o multitudine de contaminanti din apa, ca de exemplu clorul, compusi organici volatili, pesticide, ierbicide, etc. La unele filtre GAC se adauga argint, pentru a asigura un efect antimicrobian.
Pentru a asigura eficacitatea unui astfel de filtru, elementul activ (carbonul) trebuie schimbat periodic. Uzual, posesorii unor astfel de filtre, schimba carbonul dupa ce acesta a filtrat o anumita cantitate de apa, indicata in instructiuni. Majoritatea distribuitorilor de filtre, ofera cartusuri de schimb, insa unele filtre GAC permit utilizatorului sa schimbe efectiv carbonul filtrului.
Cum am mentionat anterior, filtrele functionazea pe baza procesului de adsorbtie. Adsorbtia este procesul prin care anumite particule sunt scoase din mediul ambiant (apa, aer) si adera pe suprafata unui alt mediu (carbonul). Datorita arhitecturii poroase a carbonului, acesta este unul din materialele ideale pentru aceste filtre.